Istoric: Transformarile ce au avut loc in viata culturala a tarii noastre,in a doua jumatate a secolului al XIX-lea, sunt rezultatul procesului de modernizare a societatii românesti , proces ce se intensifica datorita revolutiei din 1848 si reformelor burgheze din timpul domniei lui A.I. Cuza. Nazuintele de libertate si unitate ale românilor, ce se manifesta in toate domeniile vietii, ca expresie a constiintei nationale, impun, ca o necesitate istorica, dezvoltarea stiintei de carte, promovarea si propagarea pe aceasta cale a ideilor noi, ridicarea nivelului de cunostinte al cetatenilor in conditiile promovarii productiei de tip capitalist. Verva dezvoltarii comertului si industriei ca si indeplinirea functiilor pe linie de stat cereau oameni cu o pregatire temeinica, culturala si stiintifica. De aici izvoraste nevoia legii instructiunii, votata de Adunarea Legislativa in ziua de 17...

Istoric: Transformarile ce au avut loc in viata culturala a tarii noastre,in a doua jumatate a secolului al XIX-lea, sunt rezultatul procesului de modernizare a societatii românesti , proces ce se intensifica datorita revolutiei din 1848 si reformelor burgheze din timpul domniei lui A.I. Cuza. Nazuintele de libertate si unitate ale românilor, ce se manifesta in toate domeniile vietii, ca expresie a constiintei nationale, impun, ca o necesitate istorica, dezvoltarea stiintei de carte, promovarea si propagarea pe aceasta cale a ideilor noi, ridicarea nivelului de cunostinte al cetatenilor in conditiile promovarii productiei de tip capitalist. Verva dezvoltarii comertului si industriei ca si indeplinirea functiilor pe linie de stat cereau oameni cu o pregatire temeinica, culturala si stiintifica. De aici izvoraste nevoia legii instructiunii, votata de Adunarea Legislativa in ziua de 17 decembrie 1864, alcatuita in cadrul reformelor burgheze-democratice facilitate de noile conditii social-economice si politice, create prin formarea statului national român, ca urmare a unirii Moldovei cu Tara Româneasca la 24 ianuarie la 1859.
Decretind obligativitatea si gratuitatea invatamantului primar de patru clase, chiar daca acest principiu nu va fi respectat intru totul, stabilind caracterul unitar al invatamintului pe intreg teritoriul tarii, egalitate sexelor in invatamint, organizind invatamintul secundar si cel superior, creind Consiliul permanent al Instructiunii, etc., legea din 1864 a constituit un puternic impuls pentru dezvoltarea stiintei de carte in tara noastra si, prin aceasta, progresul general al poporului nostru. Concludent in aceasta privinta este numarul mare de licee si gimnazii create pe temeiul acestei legi pina in 1870.
Invatamintul secundar organizat de legea din 1864 era format din licee, gimnazii, scoli de fete, scoli profesionale etc.Gimnaziul cu patru clase era echivalent cu primele patru clase de liceu, care era organizat pe sapte ani de studii.
Liceul "Dimitrie Cantemir" si-a inceput existenta ca gimnaziul "Matei Basarab", nume pe care il va purta de la infiintarea sa, in 1868, pina in 1878, cind ia numele de "Cantemir Voda".
Infiintarea acestei scoli este precedata si pregatita prin constituirea, la 11 noiembrie 1865, a unei clase "divizionare", paralele, a I-a, pe linga cea existenta la Liceul "Matei Basarab", la propunerea si initiativa profesorilor din acest liceu, care se angajeaza sa predea gratuit lectiile la aceasta clasa.
Considerentele care au stat la baza acestei inintiative sint aratate in referatul trimis Ministerului Instructiunii de catre un grup de profesori de la Liceul "Matei Basarab".
"Vazind ca din cauza marii afluente a scolarilor din clasa I-a nu se poate face progresul asteptat... subsemnatii, pentru ca scolarii regulati in clasa I-a a acestui Iiceu sa mearga bine si neintrerupt si avind in vedere si pe ceilalti care inca si pina acum stau pe drumuri, Va rugam Domnule Ministru sa binevoiti ca subsemnatii sa inceapa clasa l-a sucursala, care s-a determinat sa fie in localul acestui liceu, chiar de luni si vom urma cu lectiunile regulate si fara nici o pretentiune pecuniara pina cind veti denumi profesori ... ".
Aprobarea data de ministru se bazeaza pe referatul favorabil al Consiliului Permanent al Instructiunii din 12 noiembrie 1865: "Consiliul Permanent de Instructiune opiniaza a se exprima multumiri din partea Ministerului numitilor profesori, pentru oferta binevoitoare a serviciilor D-¬lor facindu-li-se cunoscut ca pentru acum s-au luat masuri de a se incepe diviziunile proiectate ..."
In anul scolar urmator, se infiinteaza si o clasa divizionara, a II-a, care, impreuna cu clasa I-a, vor functiona pe linga si in localul Liceului "Matei Basarab" pina in anul 1868.
In luna octombrie a acestui an, cele doua clase divizionare se muta din localul Liceului "Matei Basarab" intr-un imobil situat in strada Sfintilor, devenind odata cu aceasta o unitate scolara de sine statatoare, un gimnaziu cu o structura incompleta, Gimnaziul "Matei Basarab ".
Ministerului Instructiunii exprima cererea corpului didactic cu privire la infiintarea clasei a III-a a gimnaziului, aprobata in decembrie 1868: "Consiliul Permanent de Instructiune opina a se aproba propunerea de a se infiinta si clasa a III-a de vreme ce profesorii actuali se ofera a preda lectiunile gratis "4.
Gimnaziul "Matei Basarab" functioneaza astfel cu trei clase pina in anul 1871, cind clasa a III¬a este desfiintata "din lipsa de fonduri", desi profesorii scolii cerusera cu insistenta si infiintarea clasei a IV-a.scoala se reduce, deci, din nou la doua clase, functionind cu aceasta structura pina in anul 1878.
Localul din strada Sfintilor este schimbat la 15 aprilie 1869 cu cel din curtea Bisericii Zlatari, unde functioneaza pina in 1873.
in anul 1873, scoala se muta in curtea Bisericii Sfinta Ecaterina, iar dupa o luna si jumatate, in strada Belvedere numarul 80, unde ramâne pina in aprilie 1877, iar de la aceasta data functioneaza in strada Fintinii numarul 3