Trecerea prin timp a liceului nostru se identifica, in mod necesar, cu drumul lung si sinuos al generatiilor de elevi si dascali gorjeni, animati permanent de flacara vie a dragostei de carte si de neam.
Fara a forta istoria, putem conchide din start ca aparitia Scolii secundare de fete, dupa primul razboi mondial, a fost precedata la nivelul judetului de ample acumulari calitative in aceasta directie.
Prima scoala de fete a functionat in Tg Jiu din 1855, avandu-l ca initiator pe C. Savoiu Surcel. El s-a oferit sa puna la dispozitie teren si s-a angajat sa construiasca localul. Pentru dotarea cu mobilier, Primaria Tg Jiu a lansat o lista de subscriptie iar primul director a fost Adela Kaise, care s-a impus repede prin talent pedagogic, spirit de organizare si gospodarire.
In 1876, prefectul Ghita Magheru, nepotul generalului Gh. Magheru, revolutionar pasoptist, transforma...

Trecerea prin timp a liceului nostru se identifica, in mod necesar, cu drumul lung si sinuos al generatiilor de elevi si dascali gorjeni, animati permanent de flacara vie a dragostei de carte si de neam.
Fara a forta istoria, putem conchide din start ca aparitia Scolii secundare de fete, dupa primul razboi mondial, a fost precedata la nivelul judetului de ample acumulari calitative in aceasta directie.
Prima scoala de fete a functionat in Tg Jiu din 1855, avandu-l ca initiator pe C. Savoiu Surcel. El s-a oferit sa puna la dispozitie teren si s-a angajat sa construiasca localul. Pentru dotarea cu mobilier, Primaria Tg Jiu a lansat o lista de subscriptie iar primul director a fost Adela Kaise, care s-a impus repede prin talent pedagogic, spirit de organizare si gospodarire.
In 1876, prefectul Ghita Magheru, nepotul generalului Gh. Magheru, revolutionar pasoptist, transforma pensionul Savoiu in Scoala Secundara, acordand si suma de 10 mii lei din bugetul Prefecturii pentru cheltuieli de intretinere si dotare. De asemenea trimite pentru calificare si perfectionare in Germania pe Ecaterina Urziceanu, se pare fiica renumitului dascal C. Stanciovici-Branisceanu. Asa a inceput activitatea Scolii Normale de fete, numita Institut, cu internat pentru 30 eleve. Erau admise cate cinci fete de la fiecare plasa, care urmau patru clase gimnaziale si una complementara de pedagogie. Prima directoare a fost Ecaterina Urziceanu, scoala functionand din 1872 pana in 1882.
Pe aceste valoroase traditii, dar si cu sprijinul unor personalitati alea timpului precum: Gh. Tatarescu, C. Angelescu, Traian Lalescu, Vintila Bratianu si altii a luat nastere, in noiembrie 1921, Scoala Secundara de Fete din Tg Jiu.
Cu indeplinirea lucrarilor pregatitoare alcatuirea corpului didactic si repartizarea orelor a fost insarcinata directiunea Liceului Tudor Vladimirescu, de la care proveneau majoritatea elevelor din clasele II-IV, iar cu problemele administrative stabilirea si salarizarea personalului, aprobarea bugetului, incasarea taxelor scolare si procurarea localului era insarcinat Comitetul Scolar.
In primul an de existenta, 1921-1922, a functionat un numar de 100 eleve in clasele I-IV extrabugetare, fapt pentru care ministerul nu accepta propunerea, formulata de conducere, ca scoala sa poarte denumirea Principele Mihai, motivandu-se ca functioneaza pe baza Legii comitetelor scolare, neavand, prin urmare, caracter definitiv.
Privitor la acest moment directorul Archir Iancu raporta in 1922 Ministerului Instructiunii: Scoala a luat fiinta in noiembrie 1921 din initiativa parintilor si cu concursul corpului didactic local. Existenta unei asemenea scoale in localitate este o nevoie simtita, intrucat pentru educatia fetelor numai exista nici o scoala in judet si parintii erau nevoiti sa-si trimita copilele aiurea cu mari sacrificii.La scoala profesionala nu merg decat fetele mai sarace, iar scoala normala de fete creata printr-un proiect de lege, pe timpul domnului ministru Negulescu, a ramas numai pe hartie din lipsa de localuri.
Scoala functioneaza cu cinci clase, din care clasele I-IV au functionat de la infiintare, iar clasa a V-a, clasica-moderna functioneaza din anul curent, in urma aprobarii ministerului. In cele cinci clase frecventeaza 143 eleve, toate de nationalitate romana. Scoala nu are local propriu si functioneaza dupa pranz in localul Scoalei primare de fete, nr. 1.
Toate salile localului sunt ocupate, in prezent, asa ca pentru dezvoltarea scoalei, in viitor, este nevoie in primul rand de local, ceea ce nu se gaseste in localitate. Materialul didactic se imprumuta in mare parte de la liceul de baieti. Tot acolo se fac si experientele de fizica si naturale. In iunie trecut am obtinut rezultate frumoase, la finele anului si n-am avut decat o singura repetenta. Parintii cer si spera ca scoala sa treaca de stat, intrucat nu pot plati taxe mari. Avand in vedere ca judetul Gorj este un puternic centru al romanismului cel mai curat, sacrificiile pe care le-ar face statul cu aceasta scoala, ar fi cu prisosinta rasplatite.
Tot pentru primul an de existenta al scolii retinem atentia cu o suita de procese verbale, aflate la Filiala Gorj a Arhivelor Nationale intr-un dosar nenumerotat. Aflam, cu acest prilej, ca presedintele Comitetului Scolar a fost ales la 4 noiembrie 1921 Mihail Nitescu, presedinte de tribunal. La 16 decembrie 1921 se facea constatarea ca “Liceul ar trebui inzestrat cu material didactic care astazi lipseste cu desavarsire si se hotaraste sa se intervina pe langa Prefectura si Primarie pentru a primi sumele necesare.”
Primii directori au fost Silvia Dumitrescu, profesoara de Limba romana si Limba franceza la Scoala Profesionala de Fete si Iancu Archir, profesor al Liceului “Tudor Vladimirescu”. “Solemnitatea inchiderii anului scolar, – scria cel din urma “ a avut loc in ziua de 18 iunie 1922, orele 10 dimineata, in frumoasa gradina a orasului nostru. Serbarea s-a facut cu liceul de baieti din localitate, intrucat la ambele scoli functioneaza acelasi maestru de muzica. S-a stabilit un program comun, cu productii la amandoua scolile, formate din coruri mixte si separate, declamatii si dansuri nationale de catre o echipa de fete. Muzica militara a Regimentului 18 a dat onorurile premiantilor si a cantat dansurile. Inaintea dansurilor si dupa dizertatia unui absolvent de clasa a VIII-a, subsemnatul a facut darea de seama asupra scoalei si am distribuit premiile. () Am amintit imprejurarile in care a luat nastere scoala de fete, greutatile ce intampina invatamantul din localitate din cauza lipsei de profesori, relevand contributia de munca ce corpul didactic intelege sa depuna pentru ridicarea culturala si educatia tineretului si in special experientele pedagogice facute cu clasele putin numeroase ale scolii de fete si modul cum intelegem sa se dea educatie femeii.”
Pentru acelasi 1921, atragem atentia cu privire la finalizarea unei dispute vizand repartizarea orelor de desen si caligrafie intre un profesor si o profesoara. “La o scoala de fete “ subliniaza procesul verbal “ nu poate functiona un profesor decat in lipsa unei profesoare. Deci, in localitate existand o maestra in aceasta specialitate, orele de caligrafie si desen se repartizeaza de drept acesteia.”
Dintr-un alt document aflam si numele primilor profesori ai scolii: pr. I. Malaiescu (religie), G, Ardeleanu, I. Stanculescu (limba franceza) Pscheidt Albrecht (limba germana) Gr. Dobrescu, diaconul C.V. Danau (limba romana si istorie), Ghenadie Demetrescu (matematica, geografie), Archir Iancu (fizica, botanica), I. Molan (muzica), Elena Demetrescu (caligrafie, desen), Felicia Roibanescu (gimnastica), Elena Dobrovicescu (gospodarie), Maria Doicescu (lucru)
Pentru anul 1923, cu prilejul infiintarii Inspectoratului Regiunii VI (judetele Dolj, Gorj, Valcea, Romanati) se cere un tabel cu personalul didactic din care aflam mai multe detalii referitoare la cadrele didactice din scoala: pr. I. Malaiescu, licentiat in Teologie, definitiv la Liceul de baieti, Gh. Ardeleanu, licentiat in stiinte filologice, titular limba franceza, I. Stanculescu, doctor in litere, titular franceza, ) Pscheidt Albrecht, licentiat in istorie si geografie, suplinitor germana, profesor titular Liceul de baieti (bucovinean) pr. Dobrescu Victor, licentiat in teologie, preda limba romana si istorie (inclusiv la Scoala Normala), pr. Pompiliu Tascau, licentiat in teologie, limba romana, Dumitrescu Ghenadia, licentiata a Academiei de Comert, matematica, suplinitor si la scoala profesionala, Andrievici Virginia, licentiata in stiinte naturale cu examen capacitate, stiinte naturale, fizica si geografie (preda si la Liceul de baieti), Constantinescu Ion, absolvent litere, istorie, geografie(suplinitor si la Liceul de baieti), Archir Iancu, licentiat fizico-chimice, stiintele naturii si fizica (definitiv la liceul baieti), Vasilescu Sivastra licentiata in stiinte istorice Bucuresti, romana, educatie (director scoala profesionala), Demetrecu Elena, absolventa a Scolii de Belle Arte din Bucuresti, desen si caligrafie, Roibanescu Felicia, diplomata a Academiei de Comert din Viena si Scolii Superioare de Comert din Romania cu examen de capacitate, gimnastica (detasata de la Botosani), Doicescu Maria, diplomata a scolii profesionale, gr. III, Bucuresti, lucru manual, Georgescu Natalia, diplomata a Scolii Normale de Menaj, Gr. II Bucuresti, gospodarie, Marcali Hugo, latina (suplinitor Liceul de baieti), Molan Ion, absolvent Conservator, muzica (titular Liceul de baieti)
Treptat scoala trece la bugetul de stat, devenind scoala secundara de gradul II. Efectivele sporesc, ajungandu-se ca in anul 1924-1925 sa frecventeze cursurile 361 de eleve. Neavand local propriu va functiona in diferite cladiri pana in 1941, cand prin Decretul Lege 53, Primaria Tg Jiu este autorizata sa-i doneze un imobil. Anii urmatori baza materiala se dezvolta si cladirea se extinde sub coordonarea arhitectului constructor Luigi Pittini.
De la 1 septembrie 1928, ca urmare a prevederilor noii legi a invatamantului, scoala va functiona cu 7 clase, sub titulatura oficiala de Liceul de Fete Tg Jiu.
La 11 februarie 1937, prin Decretul Regal nr. 378, i se acorda denumirea Liceul de Fete “Ecaterina Teodoroiu”.
Procesele verbale de inspectie, pe atunci mult mai sumare, releva calitatea corpului didactic, precum si capacitatea sa de a-i elimina pe cei care nu corespund exigentelor. Intr-un asemenea document, din 15 mai 1924, directoarea Sevastia Vasilescu, aflata in asistenta la chimie, franceza si matematica, face pertinente aprecieri asupra nivelului de cunostinte al elevilor, precum si utile recomandari acolo unde este cazul.
Presa timpului nu lasa neobservate rezultatele remarcabile ale acestei scoli. Aflam, astfel, ca in anul scolar 1931-1932 au fost inscrise 267 eleve, dintre care 11 s-au retras, 206 au promovat, 46 corijente si 4 repetente. Pe clase situatia premiantilor se prezinta dupa cum urmeaza: clasa I a, pr. I, Tascau Iulia, pr. al II-lea Patrascoiu Lucia, Catut Gabriela si Sbenghe Janeta, pr al III-lea, Ceausu Edmeea si Popescu Iulia; clasa a II a pr I Victorian Aura si Rogojanu Dorina, pr al II-lea Tigareanu Ileana, pr al III-lea Vasilescu Alexandrina, Voiculescu Amalia si Giurconiu Eugenia; clasa a III a, pr I Catut Elena, pr al II-lea Popescu Stanca, pr al III-lea Staicu Maria Olga; clasa a IV a pr I Rogojeanu Marcela, pr. II Ionescu Ecaterina, pr. III Pitia Maria; clasa a Va pr I Barbulescu Elisabeta, pr II Angelescu Aglae si Barbulescu Emilia, pr III Popescu Pavel Maria; clasa a VI a pr I Barbut Aurora, pr II Danaricu Teodora, pr III Tascau Ileana si Trantea Daniela; clasa a VII a pr I si premiul de onoare Plesuianu Ileana, care pe tot parcursul scolii a fost premianta I, avand si media cea mai mare pe liceu, pr II Barbulescu Lucretia si Trantea Georghita, pr III Dogaru Filofteia si Radulescu Georgeta.
Pe de alta parte, se luau masuri severe impotriva celor care incalcau regulamentul scolar, cum este cazul elevei Mateescu Florica, eliminata din scoala in 1923 “pentru furt si minciuna” sau a elevei Dumitrescu Eugenia eliminata intre 8-14 februarie 1922 “din cauza insubordonantei fata de Directiune si pentru ca a calcat regulamentul iesind pe strada imbracata baieteste”
Scoala este prezenta la actiunile si manifestarile culturale si comemorative ce au loc pe plan local: sarbatorirea incoronarii de la Alba Iulia, din 1922, Ziua Eroilor, omagierea bataliei de la Podul Jiului, inaugurarea monumentului de la Schela dedicat trecerii lui Mihai Viteazul prin localitate, actiunile initiate de Liga Culturala etc. Cu titlu de exemplu subliniem succesul de proportii al formatiilor artistice ale scolii obtinut in fata spectatorilor din Petrosani, Timisoara si Cernauti, in 1925.
In anii 1944-1946 se intampina dificultati de ordin material in desfasurarea procesului de invatamant intrucat localul a fost rechizitionat de armata. Chiar si in aceste conditii se manifesta din partea corpului didactic dorinta de a nu intrerupe munca educativa si de a se face util. Impreuna cu elevele, nevoilor tarii. In cadrul unor asemenea actiuni se confectioneaza obiecte de imbracaminte pentru soldati, se ingrijesc mormintele eroilor, se aduna plante medicinale, iar profesoarele si personalul administrativ lucreaza ca infirmiere la spitalele militare si “Crucea Rosie”
Dupa reforma invatamantului din 1948, scoala se va numi Liceul de Fete, pana in anul 1953. Din anul 1953, pana in anul 1961, anul contopirii sale cu Liceul “Tudor Vladimirescu”, se va numi Scoala Medie de Fete si va avea durata de scolarizare de 11 ani (1948-1953), de 10 ani (1953-1957) si din nou 11 ani (1957-1961).
Din acest an incepe o perioada de discontinuitate, care ia sfarsit in anul 1970. Atunci, la 29 martie 1970, are loc festivitatea acordarii numelui “Ecaterina Teodoroiu”, fostei Scoli Medii Nr.2, ce fiinta in cladirea Liceului Pedagogic. Manifestatia, descrisa cu acuratete de cotidianul “Gazeta Gorjului”, a avut in prim plan profesori ca: Vasile Romanescu, Emilian Semenescu, Gheorghe Lazaroiu, Constantin Pruteanu, Dumitru Ciocarlie, Gheorghe Cilniceanu, unii dinte ei legandu-si destinele de aceasta unitate fanion pana la sfarsitul carierei.
De actualul edificiu Liceul “Ecaterina Teodoroiu” beneficiaza, din anul 1970, iar din 1977 devine Liceul Industrial Energetic, afiliat la I.E. Rovinari. In 1999 Grupul Scolar Energetic “Ecaterina Teodoroiu” se divide intr-o unitate liceala cu profil teoretic, Liceul Teoretic “Ecaterina Teodoroiu” si una cu profil industrial Liceul Tehnologic Nr.1. Prin adresa Ministerului Educatiei Nationale nr. 44572/18.02.2000 se comunica ISJ Gorj ca prin Ordinul ministrului Educatiei Nationale nr. 3009/04.01.2000 s-a aprobat schimbarea denumirii Liceului Teoretic “Ecaterina Teodoroiu” in Colegiul National “Ecaterina Teodoroiu”, cu sediul in municipiul Tg Jiu, strada 1 Decembrie 1918, nr.29 bis.