Inca din anul 1835, George Baritiu, in celebra sa "Disertatie" subliniase categoric importanta dezvoltarii invatamantului pentru romani "Scoli, scoli sunt de lipsa barbati brasoveni, scoli". In anul 1850 se pun bazele gimnaziului romanesc, care va deveni unul din cele mai importante din Transilvania.
In a doua jumatate a secolului al XIX-lea, la Brasov au luat fiinta mai multe institute pentru fete, cu programe de invatamant asemanatoare institutiilor similare din Europa, ca cele conduse de Philippine Barrout, Emilia Humpel, Marie Heanelli, Henriette Vautier. Ultimul fiind mai bine organizat, a fiintat din anul 1854 pana in anul 1899.
Cum nevoia de scoli era mare, statul a luat in proprietatea sa in anul 1883 un teren situat in partea de est a fostului zwinger al pantofarilor, intre poarta dinspre nord (Poarta Portica) si poalele Tampei. Pe acest loc, in anul...

Inca din anul 1835, George Baritiu, in celebra sa "Disertatie" subliniase categoric importanta dezvoltarii invatamantului pentru romani "Scoli, scoli sunt de lipsa barbati brasoveni, scoli". In anul 1850 se pun bazele gimnaziului romanesc, care va deveni unul din cele mai importante din Transilvania.
In a doua jumatate a secolului al XIX-lea, la Brasov au luat fiinta mai multe institute pentru fete, cu programe de invatamant asemanatoare institutiilor similare din Europa, ca cele conduse de Philippine Barrout, Emilia Humpel, Marie Heanelli, Henriette Vautier. Ultimul fiind mai bine organizat, a fiintat din anul 1854 pana in anul 1899.
Cum nevoia de scoli era mare, statul a luat in proprietatea sa in anul 1883 un teren situat in partea de est a fostului zwinger al pantofarilor, intre poarta dinspre nord (Poarta Portica) si poalele Tampei. Pe acest loc, in anul 1897 s-a ridicat sub forma de potcoava o cladire impunatoare. Catre strada Cizmarilor (azi Politehnicii) se afla Scoala pentru baieti cu o fatada cu 15 ferestre, iar catre strada Rudolf (azi Eroilor), Scoala elementara si civila de fete cu 21 de ferestre. Cele doua scoli erau legate printr-o spatioasa sala de gimnastica. Inspre strada prelungita a Spitalului,cladirea avea o fatada cu 18 ferestre. Acum, cu cele trei cladiri ale scolii si locul de joaca s-a construit un complex dreptunghiular catre toate cele patru strazi. In anul scolar 1898-1899, Scoala Civila de Fete de Stat isi deschide portile in noua cladire, in limba maghiara, avand un numar de 227 eleve. Pana in anul scolar 1903-1904 nu s-a specificat nationalitatea elevilor, numai ce limbi vorbeau: maghiara-romana-germana. Incepand cu anul scolar 1904-1905 se specifica nationalitatea elevelor.
In perioada 1914-1918, in cladirea scolii a fost adapostit un spital militar, apoi un lagar de prizoneri.
Reintregirea fiintei patriei prin Unirea din 1918 are drept consecinta benefica, crearea unui liceu de fete. Consiliul Dirigent din Sibiu a dispus preluarea celor doua scoli secundare de fete, maghiare, existente la Brasov, de catre organele sale. Directoratul Scolar Regional din Sibiu a organizat in cladirea gimnaziului maghiar de fete o scoala romaneasca de fete sub numele de: "Scoala Superioara de Fete din Brasov". Directoratul stabilea prin ordinul 927 din 6 oct.1919, pentru noua scoala, un curs inferior de patru ani si un curs superior tot de patru ani, avand ca programa scolara, programa cursului clasic modern din Vechiul Regat.
Fiind o scoala de fete, programa cuprindea, pe langa orele de studiu, ore de lucru manual si de gospodarie. Directorul Nicolae Orghidan spunea ca programa era mai complexa si mai variata decat a liceelor de baieti, "deoarece avea in vedere menirea femeii in camin, in care ca fiica, sotie, apoi ca mama ea trebuie sa simbolizeze statornicie, economie si poezie". Fiecare clasa avea saptamanal, pe langa orele de limba romana limbi straine, fizica, chimie, matematici, istorie naturala, istorie, geografie si cate doua ore de lucru de mana si doua de gospodarie. Se predau patru limbi straine: franceza, engleza, germana si latina, fiecare cu doua ore pe saptamana. Din anul scolar 1922-1923 scoala s-a numit Liceul "Principesa Elena".
In perioada 1928-1935, cursul liceal este ridicat la opt clase.
In sedintele Comitetului Scolar din 1 si 2 martie 1934 s-a adoptat hotararea de a se construi un nou etaj la cladire, etajul doi.
Din dispozitiile Ministerului Instructiunii, incepand cu vara anului 1935 si pana in vara anului 1941, pe perioada vacantei de vara, liceul a gazduit cursurile de vara de limba franceza, organizate si conduse de catre profesorul universitar Mihai Seraban, pentru profesori, cursuri cunoscute sub numele de "Universitatea latina".
In vara anului 1941, in localul liceului a fost instalat un spital al armatei romane.
In perioada 1941-1943, cursurile Liceului de Fete s-au desfasurat o parte la Liceul "Andrei Saguna", altele la Scoala Primara de pe strada Constantin Brancoveanu sau la Scoala Primara de langa Templul evreiesc.
Din toamna anului 1944 si pana in vara anului 1945, in cladirea liceului a functionat un spital militar sovietic, fapt ce a determinat desfasurarea cursurilor in anul scolar 1944-1945, ca in perioada 1941-1943.
In perioada 1946-1948 au fost facute demersuri de catre d-na directoare Georgescu Elena, profesoara de limba latina, catre Ministerul Instructiunii pentru recuperarea localului liceului din situatia de spital.
Dupa reforma invatamantului din 3 august 1948, liceul s-a numit "Liceul de Fete". Incepand cu anul scolar 1956-1957, prin desfiintarea fostei scoli de 7 ani nr.1 de baieti, a inceput mixtarea scolii. Fostul local al Scolii de baieti a devenit corpul B al Scolii Medii.
Din acel an, denumirea a fost de Scoala Medie Mixta nr.5 Brasov.
În 1959, la împlinirea a 100 de ani de la Unirea Principatelor, scoala este redenumita “Unirea”, reunindu-se apoi cu Liceul Maghiar, uniune care a durat pâna în 1990.
Intre anii 1965-1977, denumirea Scolii a fost Liceul "Unirea", iar intre anii 1977 si 1990, ea a fost Liceul de Filologie-Istorie "Unirea", pastrându-si în permanenta orientarea umanista.
Dupa 1990 Liceul Teoretic "Unirea" s-a deschis si mai mult catre studiul limbilor straine, astfel ca, pe lânga clasele de stiinte sociale, de matematica-fizica si, mai târziu, de matematica-informatica, s-au dezvoltat cele bilingve sau cu regim de predare intensiv – engleza, franceza si spaniola. Rezultatele foarte bune obtinute de elevi si de profesori au facut ca, din 24 ianuarie 2000, liceul sa fie transformat în Colegiul National "Unirea". Din anul scolar 2005-2006, colegiul are si filiera gimnaziala, orientata catre studiul intensiv al limbilor straine.
Dintre cei mai cunoscuti absolventi ai acestei scoli, ii amintim pe: Stela Popescu, Mirela Gorea, Catalina Mustata, Ileana Tomca - artiste, Florin Fatulescu - regizor, Mariana Nicolesco, Liliana Bizineche, Cristina Soreanu - soliste de opera de rasunet international; Florin Ionescu-Galati, Sergiu Stoiadin - instrumentisti; Simona Popescu, Caius Dobrescu, Andrei Bodiu - scriitori, Marius Oprea – istoric, Cornelius Popa, Flavius Obeada, Viorel Popescu - ziaristi, Alexandru Herlea – fost ministru al integrarii europene; Renate Weber, Cazimir Ionescu – politicieni, Elena Tripsa, Marioara si Aurelia Dragus, Lucia Cristofor - profesori universitari, Kicsid Gabor, Karodi Maria, Olah Eva, Lazar Reka, Lengyel Stefan, Liviu Munteanu, Calin Cosma, Catalin Chites - sportivi cu rezultate nationale si olimpice si alti prestigiosi profesori, medici, ingineri etc.
Activitatea deosebita desfasurata în aceasta scoala a condus la schimbarea statutului în acela de colegiu, în anul 2000. Proiectele europene, menite sa faciliteze acceptarea absolventilor liceului în învatamântul superior din strainatate si programele de cooperare nationala si internationala au fost rasplatite cu primirea titlului de “Scoala Europeana” în anul 2004, titlu reînnoit si în 2007.
Din anul scolar 2007 -2008, elevii claselor bilingve franceza au posibilitatea de a sustine bacalaureatul francofon, o noua deschidere catre învatamântul superior din Uniunea Europeana.