coala de astazi, cu marile ei realizari, are radacini adanci in trecutul istoric al invatamantului, reprezentand o confinuare pe o treapta superioara a traditiilor inaintate. Brasovul a adus o contributie incontestabila la dezvoltarea invata- mantului romanesc, a insemnat „lumina de carte... adevarat plai mioritic, pe care ne-am rabojit cele mai vechi si adanci urme de viata romaneasca" In scheii Brasovului a luat fiinta prima scoala romaneasca de pe intregul cuprins al tarii noastre, documentar mentionata in anul 1495, de aici a pornit prin teascurile tiparnitei lui Coresi biruinta scrisului in limba romana, aici s-au scris documentele importante ale inceputului culturii romane.
In domeniul invatamantului nu este lipsit de semnificatie faptul ca la. Brasov a luat fiinta Gimnaziul romanesc, intemeiat in 1850, viitorul liceu „Andrei Saguna" — considerat decenii de-a randul...

coala de astazi, cu marile ei realizari, are radacini adanci in trecutul istoric al invatamantului, reprezentand o confinuare pe o treapta superioara a traditiilor inaintate. Brasovul a adus o contributie incontestabila la dezvoltarea invata- mantului romanesc, a insemnat „lumina de carte... adevarat plai mioritic, pe care ne-am rabojit cele mai vechi si adanci urme de viata romaneasca" In scheii Brasovului a luat fiinta prima scoala romaneasca de pe intregul cuprins al tarii noastre, documentar mentionata in anul 1495, de aici a pornit prin teascurile tiparnitei lui Coresi biruinta scrisului in limba romana, aici s-au scris documentele importante ale inceputului culturii romane.
In domeniul invatamantului nu este lipsit de semnificatie faptul ca la. Brasov a luat fiinta Gimnaziul romanesc, intemeiat in 1850, viitorul liceu „Andrei Saguna" — considerat decenii de-a randul o adevarata „universitate", frecventata de elevii de pe ambele versante ale Carpatiilor. Acelasi rol 1-a avut si Scoala superioara de comert din Brasov, infiintata in anul 1869, prima scoala romaneasca de profil comercial si industrial din tara noastra, ai carei absolventi erau considerati, in ceea ce priveste pregatirea lor, egali celor de la Academia Comerciala si Industriala din Anvers. Infiintarea Liceului Industrial pentru Constructii de masini (L.I.C.M.) in anul 1966 constituie o punte peste timp, 10 continuare a acestor vechi si trainice traditii ale invatamantului tehnic brasovean, care isi are ra- dacini adanci si durabile in trecut. Infiintarea Liceului Industrial pentru Constructii de masini (L.I.C.M.) in anul 1966 constituie o punte peste timp, 10 continuare a acestor vechi si trainice traditii ale invatamantului tehnic brasovean, care isi are ra- dacini adanci si durabile in trecut. Sarbatorirea a 110 ani de la infiintarea Liceului industrial „Hidromecanica", vechimea Scolii profesionale si de ucenici de la poarta uzinei „Tractorul", care a devenit actualul Liceu „Tractorul" II, Liceul industrial „Astra", sunt marturii de necontestat ale faptului ca infiintarea liceului. Infiintarea Liceului Industrial pentru Constructii de masini (L.I.C.M.) in anul 1966 constituie o punte peste timp, 10 continuare a acestor vechi si trainice traditii ale invatamantului tehnic brasovean, care isi are ra- dacini adanci si durabile in trecut.
Sarbatorirea a 110 ani de la infiintarea Liceului industrial „Hidromecanica", vechimea Scolii profesionale si de ucenici de la poarta uzinei „Tractorul", care a devenit actualul Liceu „Tractorul" II, Liceul industrial „Astra", sunt marturii de necontestat ale faptului ca infiintarea liceului . nostru este o continuare fireasca, pe o treapta superioara a invatamantului tehnic de specialitate "brasovean, ca scoala superioara de profil: cornercial si industrial, a rodit peste timp, demonstrand un adevar de necontestat si anurne : „Cultura neamului nu este o planta de sezon, care sa rasara din samanta noua, deodata cu primavara, ca sa piara iarasi la toamna. Cul- tura noastra de azi este o particica din complexul cel mare al culturii noastre, care-si are trecutul, prezentul si, viitorul ei. Ba este un stejar puternic, cu radacinile sale in trecut, cu. trunchiul in prezent si cu coroana in viitor. Deslipeste trunchiul de radacinile sale si de coroana sa si stejarul e mort. Taie continuitatea intre trecutul culturii noastre si intre prezent si i-ai luat radacina fiintei, i-ai secat izvorul sevei data- toare de viata. Dintr-un organism viu ai schimbat-o intr-un trunchi, care poate fi tare, mare si frumos, dar este mort. Continuitatea si uni- tatea culturii, contopirea trecutului cu prezentul in evolutia culturala si intemeierea acestei evolutii pe piatra unghiulara a trecutului — sunt conditii „sine qua non" ale culturii unui neam". Deci infiintarea liceului nostru de profil industrial intr-unul din cele mai puternice cartiere industriale ale Brasovului, cartierul „Tractorul", alaturi de marele colos industrial „UTB—Tractorul SA", care ne-a si patronat ani de-a randul, constituie doar ,,o particica din com- plexul cel mare al culturii noastre" si anume un mod de a raspunde comenzilor economice ale epoci. - Liceul nostru a fost infiintat de Ministeml Constructiilor de Masini prin ordinul nr. 140 — in baza Legii Nr. 2/1966 si HCM 1378/1966, privind infiintarea, organizarea si functionarea liceelor de specialitate — si a inceput sa functioneze de la 1 sept. 1966, pe str. Tumului nr. 4. Acest nou liceu industrial infiintat printre primele 4 din tara cu acest profil, constructii masini, deschidea perspectiva unui ciclu complet de invatamanit tehnic, avand ca finalitate : atestatul in meserie si di- ploma de bacalaureat.. ; Perspectiva extrem de promitatoare deschisa de un asemenea liceu a facut din acesta, o adevarata citadela tehnica pe care si-au propus sa o cucereasca elevii din intreaga tara. Pentru unii dintre acestia, in- trarea in acest liceu era un ideal pe care voiau sa-l realizeze cu orice pret, de aceea isi propuneau sa lupte cu curaj, intr-o concurenta stransa, chiar de 9—10 oandidati pe loc la examenul de admitere. Fiind atat de asaltat, in foarte scurt timp s-a dezvoltat foarte mult, incat de la 4 clase curs. de zi initial, s-a ajuns la 7—8 clase paralele, iar la 'curs seral 3—4 clase paralele, atingand apogeul in anul 1977—78, cand legislatia in vigoare atunci, a transformat liceul industrial cu du- rata ds 5 ani, in liceu cu durata de 4 ani, absolvind in acelasi an doua promotii : anul V curs de zi si seral, cu efectivul de 370 elevi si clasele a XII-a cu efectivul de 278 elevi, in total 648 absolventi. Timp de 18 ani, aceasta unitate scolara, si-a pastrat profilul, de liceu industrial, asa cum fusese destinat de la infiintare. incepand din anul 1981/82 a deveniit grup scolar industrial prin adaugarea unor noi forme de invatamant pe langa cursul liceal si anume : scoala profesionala. Mai tarziu, in 1989—1990 au inceput sa fiinteze alte forme de invatamant : curs complementar si postliceal. Traditia se continua si in prezent, deoarece din anul scolar 1994—1995 a luat fiinta in liceul nostru, o clasa de maistri, iar in acest an scolar, numarul acestor clase a crescut la trei, fiind asimilate prin noua lege a invatamantului, formei postliceale. Aspiratia de a adauga pregatirii tehnice de specialitate si pregatirii practice a elevilor, deschiderea spre cultura generala, a impus ca incepand din anul 1990—1991, pe langa clasele de profil industrial sa se infiinteze in unitatea noastra scolara, cate doua clase de profil real, matematica-fiziica si cate o clasa de popfil informatica. Solicitarea cu precadere a acestor profiluri de catre elevi este dovada vie ca aceasta orientare a liceului este in deplina concordanta cu cerintele actuale. Toate aceste eforturi sunt o eclatanta dovada de valoarea mare, ce a reprezentat-o si pe care dorim. sa o reprezinte si in viitor acest liceu, care timp de 30 de ani si-a implinit inalta misiune pentru care a fost creat. ' Aniversarea a 30 de ani de la infiintare constituie un moment de bilant si recunostinta pentru toti cei care au depus munca si energie in vederea realizarilor mari si pretioase ale acestei scoli, crescand si edu- cand generatii de elevi, care au devenit oameni adevarati, unii chiar reprezentativi pentru neamul romanesc.