Învăţământul a avut şi are un rol însemnat în domeniul ştiinţei, educaţiei şi culturii. Primele ştiri despre existenţa unei şcoli în Agnita datează de la sfârşitul secolului al XV-lea. Trebuie menţionat că această şcoală este pentru populaţia săsească şi strâns legată de biserică.
După construirea bisericii "Sfântul Nicolae" în 1795-1797, pe lângă această biserică a funcţionat şi o şcoală pentru români, unde copiii învăţau cu ajutorul alfabetului chirilic, limbă în care erau scrise cărţile de cult ortodox.
În 1806 în Agnita se construieşte un nou local de şcoală urmat de un altul în 1867 mai spaţios, unde se înfiinţează şi o şcoală serală pentru ucenici.
În anul 1866 se construieşte primul local pentru o şcoală românească. În 1891, cu ocazia unei inspecţii, a fost declarată insalubră, mult prea mică pentru cei 160 de copii care o frecventau. Cu toate...

Învăţământul a avut şi are un rol însemnat în domeniul ştiinţei, educaţiei şi culturii. Primele ştiri despre existenţa unei şcoli în Agnita datează de la sfârşitul secolului al XV-lea. Trebuie menţionat că această şcoală este pentru populaţia săsească şi strâns legată de biserică.
După construirea bisericii "Sfântul Nicolae" în 1795-1797, pe lângă această biserică a funcţionat şi o şcoală pentru români, unde copiii învăţau cu ajutorul alfabetului chirilic, limbă în care erau scrise cărţile de cult ortodox.
În 1806 în Agnita se construieşte un nou local de şcoală urmat de un altul în 1867 mai spaţios, unde se înfiinţează şi o şcoală serală pentru ucenici.
În anul 1866 se construieşte primul local pentru o şcoală românească. În 1891, cu ocazia unei inspecţii, a fost declarată insalubră, mult prea mică pentru cei 160 de copii care o frecventau. Cu toate acestea, situaţia a rămas neschimbată până în 1934.
În anul 1927 Administratorul tractului Agnita, preotul Ioan Alexandru, împreună cu "intelectualii" din Agnita: judecător-şef Chivulescu, judecător Maurer, avocaţii Curta şi Bugner, medicul Stănilă, învăţător Aurel Varga şi Erofteiu Holerga, şeful de gară şi preotul Emil Păcală din Dealul Frumos au hotărât să facă demersuri la Ministerul Domeniilor, al Instrucţiunei şi al Cultelor, pentru a cere de la stat pădurea expropriată de la Comuna Agnita pe o suprafaţă de 900 iugăre pentru construirea unei biserici ortodoxe şi a şcolii de stat. O delegaţie de patru persoane (preotul Ioan Alexandru, dir. înv. Aurel Varga, av. Romul Curta, preotul Emil Păcală) s-au prezentat la Bucureşti la Ministerul Domeniilor, Ministerul Cultelor şi al Artelor. De la Bucureşti, precum şi de la prefectul judeţului, Aurel Popa, li s-a acordat tot sprijinul, urmând să se realizeze planul şi devizul pentru construcţia bisericii şi a şcolii de stat.
Având şi sprijinul deputatului liberal Olimpiu Savu ("Ridicatu-s'a acest locaş de cultură românească în anul Domnului 1934"), în anul 1934 se construieşte şcoala cu şase clase, care va găzdui şi şcoala românească de ucenici.
Inimile şi sufletele multor copii s-au încălzit şi îmbogăţit cu ştiinţă şi înţelepciune într-o şcoală ce se înfiripă timid şi greu în anul şcolar 1953-1954. În 1954 se înfiinţează şi clasa a VIII-a. Atunci şcoala a devenit ŞCOALA MEDIE MIXTĂ de 10 ani.
Până în 1959 şcolile funcţionează cu conducere separată, iar la data respectivă unificându-se, vor deveni ŞCOALA MEDIE AGNITA.
Cu trecerea anilor, numărul de elevi şi de cadre didactice a fost în permanentă creştere şi schimbare ţinând pasul cu timpul şi toate vrerile lui, devenind LICEUL REAL UMANIST AGNITA.
1965-1966 LICEUL TEORETIC
1967-1975 LICEUL DE CULTURĂ GENERALĂ - nr. claselor creşte de la 12 în 1962, la 20 în 1968.
1974-1975 LICEUL REAL UMANIST funcţionează cu profil textil şi mecanic.
1975-1976 - se extinde prin unificarea cu Şcoala Generală nr. 2, şcoală ce funcţionează în aceeaşi curte. Pentru 2 ani, efectivele de elevi şi profesori cresc simţitor, funcţionând cu clasele I-XII (30 de clase).
1977-1978 LICEUL AGRO-INDUSTRIAL - rămâne doar cu clasele IX-XII (23 clase). Profilurile se diversifică: agricol, mecanic, industrie uşoară.
1979-1980 LICEUL INDUSTRIAL- dispare în 1980 profilul agricol, rămânând doar clasele în lichidare încă 2 ani.
Noutăţile sociale, politice şi culturale din iarna lui 1989 îşi vor spune cuvântul în domeniul învăţământului românesc, deci şi în cel agniţean, când şcoala începe să fie repusă în drepturile ei fireşti .
Din nou are loc o schimbare de nume şi de această dată este ales unul de rezonanţă. În anul 1990 a devenit LICEUL TEORETIC "AUGUST TREBONIU LAURIAN" - Agnita, purtând numele filologului, istoricului, omului politic şi publicistului, născut la 17 iunie 1810, în satul Fofeldea, la 29 km de Agnita.
În anul 1993, Şcoala Generală nr. 2 s-a unit cu liceul, iar în 1999 şi Şcoala Generală Ruja a fost încorporată.