În deceniul al optulea al secolului trecut, ca urmare a exploziei informaţionale, care tindea să schimbe faţa lumii, oamenii şcolii din România au întrezărit importanţa conectării tinerei generaţii la acest circuit, care-şi propunea să devină universal, au intuit posibilitatea valorificării creatoare a tinerilor inteligenţe, prin introducerea noului domeniu în sistemul învăţământului românesc.
Astfel, în anul 1971 datorită nevoilor crescute de specialişti în domeniul comunicaţiilor se înfiinţează Şcoala de Specializare Postliceală cu Profil de Comunicaţii la Mare Distanţă, Electromecanic Telecomunicaţii şi RadioTV.
Reformarea care are loc în învăţământul preuniversitar românesc din anul 1977 duce apariţia unui liceu cu profil de telecomunicaţii, Liceul Industrial “George Bariţiu”. Plasat în însuşi nucleul vieţii ştiinţifice a Ardealului, la Cluj-Napoca, noua şcoală era menită să...

În deceniul al optulea al secolului trecut, ca urmare a exploziei informaţionale, care tindea să schimbe faţa lumii, oamenii şcolii din România au întrezărit importanţa conectării tinerei generaţii la acest circuit, care-şi propunea să devină universal, au intuit posibilitatea valorificării creatoare a tinerilor inteligenţe, prin introducerea noului domeniu în sistemul învăţământului românesc.
Astfel, în anul 1971 datorită nevoilor crescute de specialişti în domeniul comunicaţiilor se înfiinţează Şcoala de Specializare Postliceală cu Profil de Comunicaţii la Mare Distanţă, Electromecanic Telecomunicaţii şi RadioTV.
Reformarea care are loc în învăţământul preuniversitar românesc din anul 1977 duce apariţia unui liceu cu profil de telecomunicaţii, Liceul Industrial “George Bariţiu”. Plasat în însuşi nucleul vieţii ştiinţifice a Ardealului, la Cluj-Napoca, noua şcoală era menită să răspundă unor cerinţe imperioase pe piaţa muncii în vederea pregătirii specialiştilor în domeniul telecomunicaţiilor pentru judeţele : Cluj, Sibiu, Mureş, Alba .
Structura şcolii cuprindea clase de liceu, şcoală profesională, şcoală postliceală, şcoală de maiştri toate aveau în vedere pregătirea de electronişti în telecomunicaţii.
În anul 1990 denumirea şcolii devine Grupul Şcolar Industrial de Poştă şi Telecomunicaţii, la structura existentă se adaugă o nouă specializare “Operator în Poştă şi Telecomunicaţii” .
În anul 1992 alături de clasele existente de electronişti în telecomunicaţii şi de operator PTT s-a înfiinţat şi o clasă cu profil informatică. Introducerea unei specializări noi în cadrul liceului a fost necesară datorită dezvoltării posibilităţilor de comunicare între oameni aflaţi la mare distanţă cu ajutorul reţelelor de calculatoare. În anul 1992 calculatorul cu numărul 1.000.000 era conectat la Internet apoi mărimea Internetului s-a dublat cam la fiecare an . Comunicarea interumană în zilele noastre se poate realiza printr-un simplu schimb de mesaje prin intermediul “poştei electronice” dar poate lua şi forme mai complexe cum ar fi transferul de fişiere sau întîlnirile virtuale prin videoconferinţe.
Unitatea de învăţământ, cuprinsă în profilul tehnologic, are, de la început, proiecte ambiţioase, cu largă deschidere spre viitor, dar viaţa noii şcoli nu este simplă. Coexistând în aceeaşi clădire cu liceul “George Bariţiu”, care din anul şcolar 1991-1992 îşi reia tradiţia de liceu teoretic, cu clase numeroase, noua structură se confruntă cu o bază materială neîndestulătoare, suplinită doar de entuziasmul profesorilor şi al elevilor angrenaţi pe un nou drum.
Se recunoaşte de multă vreme că, în anii izolării ţării noastre de pulsul dezvoltării europene şi mondiale, şcoala a avut o poziţie aparte prin faptul că dascălii români au reuşit să instruiască generaţii de tineri, astfel încât aceştia să se poată conecta în orice moment la spiritul universal, cantitatea şi calitatea informaţiei achiziţionate făcând faţă cu succes oricăror confruntări internaţionale, în pofida condiţiilor dificile, pe plan economic, politic sau social.
Totdeauna au existat în şcoală românească, de la biroul ministerial, până la catedra modestă a învăţământului primar, spirite combative, imaginative, mereu devotate unei idei , care au reuşit să creeze fondul, unde domnea doar forma.
Astfel în anul 1994, Grupul Şcolar de Poştă şi Telecomunicaţii printr-o mişcare îndrăzneaţă de reformare a învăţământului preuniversitar clujean, intră într-o nouă etapă a dezvoltării sale, prin mutarea în localul de pe strada Moţilor 78-80 .
In anul 1994 după ce liceul s-a mutat în noua clădire, a preluat de la Liceul Industrial “Armătura”secţia de atletism (4 clase de gimnaziu şi 4 clase de liceu), secţie care a funcţionat în cadrul şcolii până în septembrie 2003.
Devenită autonomă şcoala de dezvoltă în ritm rapid, astfel încât, într-un interval foarte scurt, câştigă un prestigiu care-i aduce, an de an, una dintre cele mai notabile concurenţe din judeţ la examenul de admitere în liceu.
Rezultatele obţinute la examenele terminale, numărul mare de absolvenţi înscrişi într-o formă de învăţământ superior, evaluările instituţionale încheiate cu calificative excelente, au condus la împlinirea deziteratului pe care şcoala şi la propus: ridicarea la rang de COLEGIU, alegându-şi ca mentor spiritual o mare personalitate a ştiinţei româneşti, un promotor al dezvoltării comunicaţiilor universale, profesor universitar dr.Augustin Maior, nume sub ale cărui auspicii îşi va desfăşura, cu respect şi recunoştinţă întreaga activitate. Treptat, şcoala s-a schimbat fundamental. Cu efort şi dăruire, cu un manageriat eficient şi cu o profundă înţelegere şi valorificare a posibilităţilor deschise de reformarea sistemului de învăţământ, profesorii au devenit promotorii noului, au îndrăznit să creeze o şcoală modernă, funcţională, eficientă, creativă, bine dotată şi, nu în ultimul rând, frumoasă.