În anul 1962, ca urmare a înfiinţării platformei industriale din Suceava, Ministerul Industriei, Petrolului şi Chimiei începe construcţia unei şcoli care să pregătească forţa de muncă necesară în domeniile prelucrarea lemnului şi petrol-chimie.
Din anul 1963 sunt menţionate ca funcţionând în aceste spaţii două şcoli: Grupul Şcolar Forestier şi Grupul Şcolar de Chimie sub titulatura de Grupul Şcolar din Suceava.
Ca urmare a dezvoltării industriei de prelucrare a lemnului şi înfiinţării combinatelor de prelucrare şi exploatare a lemnului şi a fabricilor de mobilă (CEIL), şcoala a pregătit de-a lungul anilor forţă de muncă calificată atât pentru zona Moldovei, cât şi pentru alte zone din ţară. Absolvenţii au fost repartizaţi la: Combinatul de Exploatarea şi Industrializarea Lemnului Suceava, Bacău, Cluj, Focşani, Piteşti, Iaşi, Constanţa, Fabrica de Mobilă din Cîmpulung-Moldovenesc,...

În anul 1962, ca urmare a înfiinţării platformei industriale din Suceava, Ministerul Industriei, Petrolului şi Chimiei începe construcţia unei şcoli care să pregătească forţa de muncă necesară în domeniile prelucrarea lemnului şi petrol-chimie.
Din anul 1963 sunt menţionate ca funcţionând în aceste spaţii două şcoli: Grupul Şcolar Forestier şi Grupul Şcolar de Chimie sub titulatura de Grupul Şcolar din Suceava.
Ca urmare a dezvoltării industriei de prelucrare a lemnului şi înfiinţării combinatelor de prelucrare şi exploatare a lemnului şi a fabricilor de mobilă (CEIL), şcoala a pregătit de-a lungul anilor forţă de muncă calificată atât pentru zona Moldovei, cât şi pentru alte zone din ţară. Absolvenţii au fost repartizaţi la: Combinatul de Exploatarea şi Industrializarea Lemnului Suceava, Bacău, Cluj, Focşani, Piteşti, Iaşi, Constanţa, Fabrica de Mobilă din Cîmpulung-Moldovenesc, Fabricile de Mobilă din Fălticeni, Rădăuţi, Botoşani, Combinatele de Prelucrare a Lemnului din Buzău, Comăneşti, Dărmăneşti-Bacău, Nehoiu, Sighetul Marmaţiei, Vaslui, Combinatul de Celuloză şi Hârtie din Suceava, Dej şi din Drobeta-Turnu Severin.
Întotdeauna domeniul prioritar de pregătire al şcolii, reflectat prin numărul claselor, a fost cel al prelucrării lemnului.
În timp, complexul s-a extins, ajungând una dintre cele mai mari şcoli din judeţ şi din regiune, şcoală etalon a Ministerului Industrializării Lemnului.
În perioada 1970-1982 şcoala a cunoscut o maximă dezvoltare. Numărul elevilor care frecventau cursurile varia între 2000 şi 2400, iar numărul elevilor interni era 1200. O parte din elevi participau la cursuri comasate şi, în cea mai mare parte a anului şcolar, îşi efectuau pregătirea practică în întreprinderile care îi recrutau şi le asigurau suportul material. Aceştia proveneau din judeţele Bacău, Argeş, Iaşi, Suceava, Bistriţa Năsăud, Mureş, Neamţ, Cluj, Brăila, Mehedinţi.