Pentru a înţelege mai bine contextul în care a fost înfiinţat actualul Grup şcolar „Nicolae Bălcescu”, se cuvine să prezentăm, pe scurt, evoluţia învăţământului din această zonă, pentru care această unitate şcolară este singulară la nivel liceal.

Primul act în care se scrie despre şcoala din Întorsura Buzăului este „Cronica comunelor din Buzaie şi în special a comunei bisericeşti şi politice din Intorsura Buzăului”, scrisă de preotul Gheorghe Neagoviciu Negoescu în „Cronica parohială a Bisericii Ortodoxe Române” din Intorsura Buzăului, din 1925.

În această cronică, la capitolul „Şcoala confesională română din Intorsura Buzăului”, se spune că începutul şcolii este în jurul anului 1820 ( la pag. 62). În anul 1840, s-a ridicat la Int. Buz. O biserică solidă din piatră, cu ajutorul unor mocani bogaţi din Săcele. Aici au servit ca preoţi George şi Irimia Neagoviciu, iar din 1957...

Pentru a înţelege mai bine contextul în care a fost înfiinţat actualul Grup şcolar „Nicolae Bălcescu”, se cuvine să prezentăm, pe scurt, evoluţia învăţământului din această zonă, pentru care această unitate şcolară este singulară la nivel liceal.

Primul act în care se scrie despre şcoala din Întorsura Buzăului este „Cronica comunelor din Buzaie şi în special a comunei bisericeşti şi politice din Intorsura Buzăului”, scrisă de preotul Gheorghe Neagoviciu Negoescu în „Cronica parohială a Bisericii Ortodoxe Române” din Intorsura Buzăului, din 1925.

În această cronică, la capitolul „Şcoala confesională română din Intorsura Buzăului”, se spune că începutul şcolii este în jurul anului 1820 ( la pag. 62). În anul 1840, s-a ridicat la Int. Buz. O biserică solidă din piatră, cu ajutorul unor mocani bogaţi din Săcele. Aici au servit ca preoţi George şi Irimia Neagoviciu, iar din 1957 Alexe Neagovici, fiul cantorului Moise, care a servit biserica până în anul 1903. Şcoala care funcţiona în cadrul bisericii a avut ca primi dascăli cantorii bisericii cu numele de Moise Neagoviciu şi George Veveriţă, care vor învăţa copiii până în 1862.

Până în 1908, biserica a susţinut singură şcoala confesională, iar din anul 1908 a căpătat ajutor de la statul ungar 800 de coroane anual, iar restul de 600 de coroane s-au strâns din donaţiile populaţiei.

În anul 1874 a venit ca învăţător Gheorghe Zaharia din satul Târlungeni, acesta fiind învăţător până în anul 1906, când s-a pensionat.

După aplicarea legii învăţământului din 1879 care prevedea ca obligatorie limba maghiară în toate şcolile, indiferent de confesiune, în 1885 sunt scoase din uz toate manualele, considerate indezirabile prin conţinutul lor naţional românesc. La 15 aprilie 1887 a fost interzis şi manualul lui Florentin M. C. Din Bucureşti, „Noţiuni despre istoria românilor”. În acest climat, învăţătorul Gheorghe Zaharia „procedează încet şi liniştit la redactarea a două cărţi de citire”, unde a fost introdus „Marşul lui Iancu”, la un anumit număr de cărţi.

Al doilea post de învăţător s-a înfiinţat în anul 1891, învăţător fiind preotul George Neagoviciu Negoescu, care a servit până în 1924. Între anii 1900-1930 a funcţionat ca învăţător Nicodim Bâgiu, de numele lui legându-se construcţia şcolii în care învaţă şi astăzi cei mici Şcoala Generală. În 1945, pe lângă clasele primare s-a înfiinţat şi clasa de „gimnaziu unu”, care s-a desfiinţat în 1948 prin Reforma Învăţământului. De la această dată învăţământul devine laic, întreţinut şi controlat de stat, cu un program unic, cu manuale unice, fiind obligatoriu pentru clasele I-IV.

Ca urmare a noii împărţiri administrativ-teritoriale din 1968, comuna Intorsura Buzăului a fost declarată oraş, trecând la judeţul Covasna. În acest context au fost înfiinţate noi unităţi economice: I.P.T, Arta Populară, Fabrica de Scaune. Numărul populaţiei (deci şi al populaţiei şcolare) fiind în creştere, se impunea înfiinţarea unui liceu pentru şcolarizarea elevilor absolvenţi ai claselor a VIII a din întreaga zonă, care erau nevoiţi să plece la liceele din Târgu-Secuiesc, Sfântu-Gheorghe, Braşov, Codlea, Săcele. Astfel, la 15 septembrie 1968 s-a înfiinţat Liceul de Cultură Generală din Intorsura Buzăului, care a funcţionat, la început, în incinta Şcolii Generale.

Începutul a fost greu: lipsă de spaţiu, de laboratoare, sală de sport, profesori calificaţi etc. Primul director al liceului a fost o doamnă: profesoara Mariana Bobeş, iar profesorii au fost cei de la Şcoala Generală: limba română şi franceză – Mărcuşan Constantin, istorie – Vasile Stancu, matematică şi fizică – Bularca Georgeta, chimie – Mihai Rodica, geografie – Modroiu Iulia, biologie – Bobeş Mariana, limba rusă – Teodoru Maria, desen – Popica Gheorghe, educaţie fizică – Ciobanu Stela, muzică – Socaciu Ana.

Din anul şcolar 1969-1970 au fost înfiinţate încă două clase, tot acum introducându-se cursurile de seral şi separarea profilurilor, adică profilul uman şi cel real.

Liceul din Intorsura Buzăului şcolarizează nu numai elevi provenind din zona Buzaielor ci şi din alte localităţi: Teliu, Budila, Braşov. În ceea ce priveşte mediul din care provenea populaţia şcolară se poate afirma că majoritatea elevilor veneau din mediul rural.

Tot în această perioadă s-a construit o nouă clădire, pe strada Gheorghe Doja, cu zece săli de clasă, două laboratoare – fizică şi chimie – un cabinet medical şi o cancelarie. Începând cu anul şcolar 1979-1980, liceul s-a mutat în noua clădire de pe strada Gării, numărul 1, iar din anul 1980-1981 a devenit Liceu Industrial trecând sub protecţia Ministerului Industriei şi scoţând de pe băncile educaţiei socialiste generaţii de tineri cultivaţi în special în domeniul practic, al muncii tehnice.

După Revoluţia din 1989, liceul a devenit Grup Şcolar, cu profilurile real şi uman, dar şi clase de pregătire profesională. A primit titulatura „Nicolae Bălcescu”, sărbătorindu-şi ziua în şase decembrie, de Sfântul Nicolae.

Astăzi, şcoala are o bogată ofertă educaţională:

- peste 30 de clase de învăţământ liceal, profesional

- de doi ani, clase de învăţământ cu frecvenţă redusă

- profiluri diverse: real, uman, tehnic

- specializări diverse: filologie, matematică, fizică, informatică, chimie-biologie, mecatronică

- meserii pentru care pregătim tinerii: tâmplar, electrician, confecţioner produse textile

- arii curriculare: om şi societate, limbă şi comunicare, matematică şi ştiinţe, educaţie fizică şi sport, tehnologii

- oferte de curriculum la decizia şcolii: Educaţie pentru drepturile omului, Iniţiere în cercetarea documentară, Educaţia viitorilor părinţi, Folclor, Cultură şi civilizaţie franceză, Limba engleză scrisă, Capcanele limbii române, Educaţie pentru sănătate, Tehnologia informaţiei