În 1887 Alexandru Odobescu scria: „inima, fala Blajului sunt scoalele...în care de un secol si mai bine furnica, fierbe si colcota fara încetare viata didactica”.

La sfârsitul secolului al XVII lea Transilvania devine provincie a Imperiului Habsburgic; acest fapt a avut urmari însemnate în viata românilor de aici. Din punct de vedere al drepturilor politice situatia nu se schimba; au ramas tot trei „natiuni”, românii ca popor majoritar fiind exclusi de la exercitarea drepturilor politice sunt mentinuti în pozitia de tolerati.
Din punct de vedere religios s-a produs un fapt nou, unirea cu Biserica Romei. Printre drepturile primite atunci a fost si acela de a deschide scoli si de a se pregati în institutiile apusene de nivel superior tineri teologi, în scopul raspândirii si consolidarii Confesiunii Unite.
Istoria Scolilor din Blaj începe cu initiativa lui I.I.Micu Klein, Episcop...

În 1887 Alexandru Odobescu scria: „inima, fala Blajului sunt scoalele...în care de un secol si mai bine furnica, fierbe si colcota fara încetare viata didactica”.

La sfârsitul secolului al XVII lea Transilvania devine provincie a Imperiului Habsburgic; acest fapt a avut urmari însemnate în viata românilor de aici. Din punct de vedere al drepturilor politice situatia nu se schimba; au ramas tot trei „natiuni”, românii ca popor majoritar fiind exclusi de la exercitarea drepturilor politice sunt mentinuti în pozitia de tolerati.
Din punct de vedere religios s-a produs un fapt nou, unirea cu Biserica Romei. Printre drepturile primite atunci a fost si acela de a deschide scoli si de a se pregati în institutiile apusene de nivel superior tineri teologi, în scopul raspândirii si consolidarii Confesiunii Unite.
Istoria Scolilor din Blaj începe cu initiativa lui I.I.Micu Klein, Episcop Unit din 1728 si care în 1736 stabileste resedinta Episcopiei Unite la Blaj si de a deschide primele scoli cu predare în limba româna. A obtinut astfel un domeniu episcopal mai întins prin care se asigura baza materiala a Episcopiei.