Prima scoala din Otopeni a fost infiintata in anul 1861. In arhiva scolii nu s-au pastrat documente din acea vreme, ci doar incepand cu anul 1887.
Unitatea scolara se numea Scoala Rurala Primara Mixta Otopeni de Sus.
In aceasta perioada, anul scolar incepea pe 15 septembrie si se termina la 21 iunie, avand 212 zile de cursuri. Cursurile se desfasurau de luni pana sambata, fiind libere anumite sarbatori religioase: Pastele, Sfantul Vasile, Inaltarea Domnului.
In cadrul scolii se invata intr-o singura sala de curs, invatamantul fiind simultan cu 5 clase. Conform primului document din anul 1887, la scoala erau inscrisi 77 elevi (49 baieti, 28 fete) cu varsta cuprinsa intre 7-12 ani.
Primii invatatori au fost: F.Georgescu; Paulina Georgescu; Gheorghe Ionescu; Ionela Christescu.
Din cel mai vechi registru al scolii din anul...

Prima scoala din Otopeni a fost infiintata in anul 1861. In arhiva scolii nu s-au pastrat documente din acea vreme, ci doar incepand cu anul 1887.
Unitatea scolara se numea Scoala Rurala Primara Mixta Otopeni de Sus.
In aceasta perioada, anul scolar incepea pe 15 septembrie si se termina la 21 iunie, avand 212 zile de cursuri. Cursurile se desfasurau de luni pana sambata, fiind libere anumite sarbatori religioase: Pastele, Sfantul Vasile, Inaltarea Domnului.
In cadrul scolii se invata intr-o singura sala de curs, invatamantul fiind simultan cu 5 clase. Conform primului document din anul 1887, la scoala erau inscrisi 77 elevi (49 baieti, 28 fete) cu varsta cuprinsa intre 7-12 ani.
Primii invatatori au fost: F.Georgescu; Paulina Georgescu; Gheorghe Ionescu; Ionela Christescu.
Din cel mai vechi registru al scolii din anul 1894 se observa structura unei foi matricole care precizeaza obiectele de invatamant, conduita elevilor, pedepsele primite, amenzile aplicate, absentele, profesia parintilor, daca parintii erau stiutori de carte sau nu, precum si clasamentul anual al elevilor. Sistemul de notare era de la 0 la 10.
In anul scolar 1899-1900, invatamantul primar se imparte pe 3 divizii cu 5 clase si anume: Divizia I alcatuita cin clasele I si a II-a, Divizia a II-a cu clasele a III-a si a IV-a si Divizia a III-a formata din clasa terminala a V-a.
In documentele scolii din acea perioada sunt indicati 69 elevi promovati (40 de elevi in Divizia I, 26 de elevi in Divizia a II-a si 3 elevi in Divizia a III-a). Se schimba sistemul de notare prin acordarea de note de la 5 la 10.
Procesul de invatamant se finaliza printr-un examen de absolvire pe care elevii il sustineau la scolile din Bucuresti.
In perioada antebelica, in orarul diviziilor a II-a si a III-a a fost introdusa instructia militara.
In perioada Razboiului pentru Intregire Nationala (Primul Razboi Mondial), activitatea unitatii s-a restrans la 2 divizii, singurele obiecte de studiu din aceasta perioada fiin Lectura, Citirea si Dictarea. De asemenea, se reduce numarul cadrelor didactice la 3 invatatori.
Dupa anul 1920, scoala devine mixta de tip urban, cu un numar de 70 de elevi. Directorul scolii din acea perioada era Petre Dinu.
Cadrele didactice se preocupau, de altfel, si de situatia scolarizarii elevilor, prin asigurarea necesarului de manuale pentru copii saraci si orfani.
In anul 1927 se deschide Scoala nr.3 Odai cu 2 sali de clasa. Din documentele scolare, din anul 1930, reiese faptul ca alaturi de scoala functiona si o gradinita de copii.
In anul 1937 isi incepe activitatea Scoala nr.2 Otopeni de Jos cu 2 sali de clasa, coordonate de 7 invatatori, o educatoare si o maestra.
In perioada interbelica, in Romania s-a adoptat o intreaga legislatie care a vizat si invatamantul primar, in anii 1924, 1925, 1928, la care s-a aliniat si unitatea scolara din Otopeni. Scopul principal a fost crearea unui sistem de invatamant uniform, unic si centralizat.
De asemenea, incercand sa implementeze noile cerinte ale reformelor vremii din invatamant, scoala din Otopeni se implica in procesul de alfabetizare al adultilor nestiutori de carte. Din arhivele scolii se observa faptul ca in anul 1948 exista un numar ridicat de inscrisi (200), dar cu o frecventa redusa de doar 7.
Examenul de absolvire a cursurilor era unul riguros, doar 16 adulti fiind promovati, acest examen fiind sustinut in cadrul scolii.
In aceasta perioada, de dupa razboi, scoala primara din Otopeni de Sus, prin implicarea conducerii scolii si comunitatii locale, a fost reparata, localul scolii find folosit in timpul razboiului drept spatiu pentru cantonarea soldatilor.
Infrastructura unitatii scolare se mareste dupa anul 1949 la 6 sali de clasa, in care invatau 11 clase de elevi, cu o suprafata de 330 m2 , situatie care dureaza pana in anul 1959.
In anul 1959 erau 24 cadre didactice, comparativ cu anul 1949 cand erau doar 16 cadre didactice. Se regaseste in aceasta perioada si personalul auxiliar, format din 2 femei de serviciu si un functionar. In registre sunt inscrise indicatii referitoare la cadrele didactice ce urmau cursurile unor facultati. Acestia erau in numar de 6 si urmau cursurile fara frecventa a diferite facultati.
In anul scolar 1959-1960 se mai construiesc alte 2 sali de clasa. Scoala nu avea la aceasta data laboratoare si nici sala de gimnastica, avea insa un teren sportiv amenajat (200 m2 ) si o parcela scolara (1000 m2 ).
Tot in anul 1960 se face o cerere pentru adoptarea la nivelul scolii a profilului agricol, dar cererea a fost respinsa.
Pentru acest an scolar sunt inscrise in statistici 22 cadre didactice (8 invatatori si 14 profesori), dintre care 3 erau inscrisi pentru sustinerea gradelor didactice. Personalul administrativ era alcatuit dintr-un secretar, 1 bibliotecar, 1 paznic, 1 mecanic si 3 ingrijitoare.
Infrastructura scolara se modifica treptat, in date regasindu-se 23 clase (16 clase I-VIII si 7 clase de seral). Aceste clase totalizau 368 de elevi (230 de elevi in ciclul I si 138 de elevi in ciclul II).
Daca in anul 1960 scoala era de 7 ani, in perioada 1963-1965 devine scoala generala de 8 ani. Cu aceasta ocazie se construieste un local nou de scoala cu 8 sali de clasa si un laborator.
Tot in anii '60, se infiinteaza si o sala de gimnastica, dotata cu saltele, capre, banci, trambuline. Scoala avea un teren de handbal acoperit cu zgura rosie si un teren de baschet cu panouri.
In perioada 1967-1968 se observa preocuparea cadrelor didactice pentru organizarea de lectorate cu parintii.
In a doua jumatate a deceniului IV are loc electrificarea in intregime a comunei Otopeni. De aceasta modernizare beneficiaza si unitatile scolare de pe raza localitatii. Tot acum se incepe asfaltarea unei suprafete de 178 m2, parcela aflata la intrarea elevilor in scoala.
In 1970 are loc extinderea Scolii nr.18 Odai cu o sala de clasa, iar in 1975 se construieste localul Gradinitei de copii nr.125.
In anii '70 se infiinteazi si un atelier de lacatuserie, primul maestru fiind Galceava Ioan.
Pe langa laboratoarele deja existente, in anul 1970 se mai amenajeaza laboratoare de istorie, geografie, matematica.
Perioada anilor '70 se caracterizeaza si prin achizitionarea de numeroase piese de mobilier si materiale didactice (alfabetare, truse disectie, vase Wolff, schelete umane, mulaje, microscop). Se achizitioneaza 10 mese tip laborator din melamina si 20 tabure de lemn.
In anul 1978 erau 12 sali de clasa cu o suprafata de 700 m2, din suprafata totala a scolii de 1468 m2. In localul nou, la parter, existau sali de clasa, un laborator, un spalator si un oficiu, iar la etaj erau sali de clasa, un laborator si un cabinet medical.
In exteriorul noului local, functiona si o bucatarie.Personalul auxiliar din 1977-1978 era alcatuit din 9 persoane (4 femei de serviciu, 1 paznic, 1 secretar, 1 mecanic, 1 administrator, 1 maestru-instructor).
O alta noutate a anilor '70 este infiintarea invatamantului de 10 clase, o clasa a IX-a cu profil agricol si o clasa a X-a cu profil mecanic, cu un total de 31 de elevi.
In anul 1980 creste considerabil numarul prescolarilor si elevilor. Numarul prescolarilor creste de 3 ori in comparatie cu anul 1965. Numarul elevilor din invatamantul primar creste cu 20% fata de aceeasi perioada, iar in invatamantul gimnazial numarul elevilor creste de la 500 la aproximativ 600 de elevi.
In anii '80 clasele a IX-a si a X-a aveau un efectiv de 27 elevi.
In anul 1988 existau 8 sali de clasa ocupate de 16 clase de elevi, in doua schimburi, 2 laboratoare si un atelier. Astfel, in urma acestor schimbari si progrese, se mareste si suma alocata din bugetul de stat si din cel local pentru invatamantul din localitate.
La sfarsitul anilor '80, scoala din Otopeni de Sus primeste denumirea de Scoala Generala nr.9, este demolatcorpul vechi al scolii care includea 2 sali de clasa si 2 sali de sport.
In perioada anilor '90 se revine la invatamantul de 8 clase. Creste numarul cadrelor didactice la 52 /26 profesori, 17 invatatori, 9 educatoare), la fel si numarul personalului auxiliar la 15 persoane (1 laborant, 2 secretari, 2 paznici, 8 ingrijitori, 2 muncitori). Numarul salilor de clasa este de 18, se mentin cele 2 laboratoare si biblioteca si intr-o anexa deja existenta se infiinteaza sala radio a scolii.
In 1995, scoala avea un efectiv de 829 elevi (497 elevi in ciclul primar si 332 elevi in ciclul gimnazial).
In anul 2003, se finalizeaza constructia noului corp destinat liceului, care incepe sa functioneze chiar din acel an, prin Ordinul M.E.C. nr.3803 din 09.04.2003.
Liceul Teoretic cu clasele I-XII "Ioan Petrus" Otopeni este alcatuit din 2 cladiri si un teren aferent cu o suprafata de 7586 m2. In cladirea veche functioneaza scoala primara si gimnaziala, avand o suprafata de 1866 m2 , in care sunt 18 sali de clasa, dintre care 2 laboratoare (chimie si fizica), o sala de gimnastica, un laborator AEL dotat cu 11 calculatoare, un cabinet de informatizare, cabinet psihopedagogic si de logopedie, cabinete metodice.
In cladirea noua, cu o suprafata de 1951,59 m2, functioneaza liceul. Aici sunt 8 sali de clasa, 3 laboratoare (chimie, fizica, biologie), dotate cu materiale didactice, tehnice moderne si substante chimice, un laborator de informatica dotat cu 17 calculatoare, o sala de festivitati, o biblioteca si o sala de lectura, un cabinet medical si birouri pentru administratie, secretariat, contabilitate etc.